Recenzie Sclipind la ultimul vagon – Andreea Blându

1
979
views

 

Sclipind la ultimul vagon este un roman care m-a captivat înca din prima clipă și m-a purtat cu lejeritate într-o poveste de dragoste adolescentină.

Credeam că am citit tot ce se putea citi și m-am trezit într-o zi căutând pe Libris titluri noi pe care să le descopăr. Așa am dat peste Sclipind la ultimul vagon, titlul care mi-a stârnit curiozitatea și interesul. După ce am căutat mai multe informatii despre carte, am găsito în două variante: cea publicată în 2013 la Editura EMIA ( 183 pagini ) și varianta 2016 publicată la Editura LIBREX PUBLISHING ( 237 pagini ). Am ales ultima variantă. Cu cât mai multe pagini cu atât mai bine J

Sclipind la ultimul vagon a fost scrisă de o tânără din Hunedoara, Andreea Blându,  care a debutat în tainele scrisului la vârsta de 18 ani.

Revenind la subiect, paginile cărții mi-au făcut cunoscută povestea dintre Nidia și artistul Eric. Cei doi călătoresc cu același tren, în același compartiment, pe același drum. După câteva priviri furate și replici tăioase, cei doi încep să converseze în limita bunului simț, mai mult din politețe decât din plăcere.

Lucrurile între cei doi oameni total diferiți încep să intre pe un făgaș mai normal iar simpla și neînsemnata călătorie se transformă în cea mai frumoasă poveste.

„E ceva ce mă atrage la ea. Am avut ocazia să văd tinere mult mai frumoase decât ea. Nu frumuseţea îmi trezeşte interesul, e altceva în prezenţa ei care mă intrigă.”

Sclipind la ultimul vagon este despre acea dragoste la prima vedere, despre acea trăire fulgerătoare care iți taie respirația și nu te lasa să revi cu picioarele pe Pământ. Pot spune că este și o lecție de viață despre frământări, neajunsuri, dorințe. O călătorie care ne duce prin toate stările omenești și nu numai.

“…absența ta mă cutremură, chiar și absent…ești atât de prezent, dar eu tot invizibilă rămân.”

La vârsta de doar 18 ani, Andreea Blându a reușit să dea curs poveștii, să se strecoare prin mii de stări și trăiri sfâșietoare.

Citește și: Recenzie Unsprezece minute – Paulo Coelho

Cât despre final, tot ce vă pot spune este că m-a surprins. Este total neașteptat și bulversant, o poveste intens psihologică care nu are cum să nu te cutremure.

 

Nu pot decât să vă doresc Lectură Plăcută!

Recenzie Sclipind la ultimul vagon – Andreea Blându
4.8 (96.67%) 6 votes

„Scrisul facilitează cristalizarea gândului, iar gândul constituie motivaţia acţiunii.” – Colin Turner

DISTRIBUIȚI

1 COMENTARIU

  1. Mă bucur când văd ca se promovează autori romani. Literatura noastră se afla într-o continua mișcare și se mișcă tot mai bine. Frumoasa recenzie. Frumoasa carte.

Lasă un răspuns