Verity este, precum afirmă și B.B. Easton, o experiență viscerală.
Pentru cei care mă citesc deja, nu este un secret faptul că Colleen Hoover este una dintre autoarele mele preferate pentru simplu fapt că scrie atât de frumos, de lin și de sensibil. Mi-e clar că știe cum să mângâie cuvintele și cum să le așeze pentru a crea artă cu ajutorul acestora.
Deja m-a obișnuit cu povești sensibile, cu scenarii incendiare, cu inimi care știu să se topească și cu personaje unice. Ei bine, aceleași așteptări le-am avut și de la Verity însă, surpriză! Verity este altceva, o demonstrație că autoarea este capabilă de mult mai mult, păstrându-și stilul care o caracterizează.
Chiar dacă am tras cu ochiul la descrierea cărții, nu mi-am putut imagina cât de complex și derutant poate fi cuprinsul acesteia. Am parcurs această lectură acum aproximativ o lună și mi-am spus că n-o voi povesti, că merită citită cuvânt cu cuvânt. Chiar dacă am decis să scriu despre Verity, n-o voi povesti în totalitate ci doar voi sublinia câteva scene.
Autoarea ne-o prezintă pe Lowen, o scriitoare debutantă care întâmpină probleme financiare. Prima ei ieșire din casă, după multă vreme, nu pare a avea un început prea bun însă, după un schimb de cămăși (vă las pe voi să descoperiți) aceasta se îndreaptă către o întâlnire care îi va schimba viitorul. Nici nu îi vine să creadă când i se oferă oportunitatea de a deveni coautor al unei serii de succes, scrisă chiar de Verity Crawford.
La început decide să nu accepte această ofertă deoarece este o presiune prea mare pentru ea, o scriitoare la început de drum însă se lasă convinsă de Jeremy, soțul lui Verity.
Suspans la superlativ cu un autentic puls a la Colleen Hoover. – Tarryn Fisher
Ca să pătrund și mai adânc în poveste, trebuie să vă spun că Verity, celebra autoare, se află într-o stare foarte gravă iar din această cauză nu mai poate continua seria care a consacrat-o. Înainte de accident și de toate tragediile care s-au abătut asupra familiei Crawford, cei 5 membri păreau să ducă o viață absolut perfectă. Verity avea un soț iubitor, trei copilași frumoși și trăiau într-o casă de vis. În plus, cariera acesteia strălucea fiind capabilă să ducă la bun sfârșit povești impresionante, scrise la persoana întâi, folosindu-se de viziunea personajului negativ.
Una peste alta, Lowen acceptă oferta și se mută în vila familiei Crawford pentru cercetare. Cât timp va locui acolo, treaba ei este să răscolească biroul lui Verity, poate, poate, găsește un plan pentru următoarele scrieri, lucru care i-ar ușura munca. Nu doar că nu găsește nimic care să o ajute la proiect ci, din greșeală, dă peste un manuscris care o rupe de realitate. Evident, îl citește, se macină, simte durere si o groznică apăsare neștiind cum să procedeze. Să-i spună lui Jeremy toate cele aflate chiar dacă îi va rupe sufletul? Pe altă parte, nici nu își poate închipui că Verity este atât de crudă. Totuși, unele întâmplări din casă îi dau motive de suspiciune și chiar de teamă.
Un carusel de emoții și de gânduri, asta simte Lowen, asta va simți și cititorul. Colleen ne bulversează, ne adâncește în poveste și ne lasă acolo, ai nimănui, cu propriile gânduri și scenarii. Jonglează cu acțiunea, cu noi, ne lasă să împroșcăm cu noroi personajul ca mai apoi, spre final, să ne simțim vinovați, să nu mai știm care este adevărul. Acesta este efectul Colleen: te lasă confuz și cu mii de întrebări.
Lectură Plăcută!
