Recenzie Spulberă-mă – Tahereh Mafi

spulberă-mă

Spulberă-mă este romanul de debut al autoarei Tahereh Mafi și primul volum din seria Atingerea lui Juliette, o trilogie plină de suspans care, la final, devine drog.

Când am ales de la Libris acest titlu m-am bazat pe intuiție și, chiar și așa, nu m-am așteptat să-mi placă atât de mult această lectură. Recunosc că primele pagini mi-au dat impresia că lectura nu mai avansează și că oarecum mă învârt într-un cerc însă, mai târziu, am descoperit că toată această statică este esențială pentru a simți personajul cât mai real și pentru a-l cunoaște.

Spulberă-mă ne spune povestea tinerei Juliette a cărei atingere este letală fiind capabilă să uciă. De ce? Ei bine, asta este întrebarea care m-a necăjit timp de câteva capitole bune și care, m-a făcut să gust din plin acestă lectură.

Juliette Ferrars, eroina romanului Spulberă-mă,nu a avut o copilărie fericită, a fost izolată, privită cu teamă și respinsă chiar și de proprii părinți care își vedeau copilul ca pe un monstru. Juliette nu s-a bucurat de atingeri părintești, de îmbrățișări, încurajări sau vorbe bune. Mereu a fost privită ca o ciudată și a fost nevoită să își schimbe școala foarte frecvent. Profesorii o țineau la distanță de ceilalți elevi și rareori îi ofereau atenție. Juliette nu a cunoscut iubirea în nici un mod și tânjește cu disperare după acest sentiment.

„Uneori sunt atât de disperată să ating, să fiu atinsă, să simt…”

Când avea 14 ani, inevitabilul s-a produs și Juliette a ucis un copil când, de fapt, tot ce dorea era să îi ofere ajutor. De atunci tânăra, de 17 ani și-a petrecut timpul prin spitale și centre de detenție îndurând maltratări printre care și terapie cu electroșocuri. Ca un ultim „remediu”, Juliette a fost închisă într-un ospiciu iar de aici începe acțiunea.

264 de zile. Atât a trecut de când Juliette nu a mai vorbit cu cineva, de când nu a mai văzut lumina, de când, tot ceea ce are în jur sunt patru pereți și o fereastră. Alinarea ei este micul jurnal în care scrie tot ce își amintește, tot ce simte și trăiește.

Monotonia pare să dispară când primește un coleg de „celulă”, pe Adam, băiatul pe care și-l amintește din copilărie, băiatul care a crescut atât de frumos și care are o privire de vis. Adam este sursa de la care află despre Restaurație și despre cum aceasta cucerește tot mai multe țări, despre cum populația scade și lumea devine tot mai gri.

Colegialitatea celor doi nu durează mult căci Juliette este luată din ospiciu de către Warner, liderul Sectorului 45 al Restaurației și tot atunci află că Adam este un soldat și s-a aflat în aceași încăpere cu ea lucrând sub acoperire.

Warner o consideră pe Juliette un proiect, arma de care are nevoie ca să cucerească lumea și speră că amândoi, împreună, vor deveni invincibili. Însă, Warner nu se aștepta ca Juliette să nu îi împărtășească planul și să nu dorească să facă rău nimănui cu puterile pe care le urăște. Tânăra se împotrivește planului și nu cooperează prea mult chiar dacă este tratată mai bine decât la ospiciu. Subtil, Adam îi transmite că nu este ceea ce pare, se apropie de ea atunci când are ocazia și îi dezvăluie secrete care o lasă uimtă pe Juliette.

Aparent, Adam îi poate atinge piele fără să pățescă nimic și îi mărturisește că este îndrăgostit de ea. În acel moment, viața Juliettei capătă culoare și cunoaște mângăierea, îmbrățișarea și încrederea. Datorită unui plan nebunesc cei doi fug de Restaurație și își trăiesc propria aventură plină de pericole.

Și totuși, reușesc cei doi să stea departe de mânia lui Warner, de lumea gri fără păsări? Oare viața lor se schimbă în rău sau în bine? Și de ce atingerea fetei este letală? La toate aceste întrebări veți găsi răspunsul citind această carte care este doar o primă parte din nebunia care va urma.

Per total mi-a plăcut modul în care scrie Tahereh Mafi, mi-a plăcut poveste pe care a conturat-o și personajele pe care le-a însuflețit așa frumos. Spulberă-mă este un roman electrizant și prezintă o lume distopică fascinantă. Întreaga lectură este magie care se transformă în drog, cititorul dorindu-și tot mai mult.

Lectură Plăcută!

Lasă un răspuns