Recenzie Mulțumesc pentru amintiri – Cecelia Ahern

Recenzie

0
115
views

mulțumesc pentru amintiri

Mulțumesc pentru amintiri este o lectură perfectă pentru oricine, o poveste care te emoționează dar care, pe alocuri te și amuză, un roman de dragoste care nu se încadrează perfect în tiparele obișnuite ale romanelor de dragoste iar tocmai din această cauză este special, cumva unic.

Pentru că la Libris găsesc numai bunătăți, de această dată am optat pentru Mulțumesc pentru amintiri, cu titulul original Thanks for the memories, un roman poetic și ambițios care ne oferă iubire, magie și speranță.

Autoarea, Cecelia Ahern, ne invită în lumea frumosului și a amintirilor care unesc. Chiar ea afirmă că scrie povești reale, despre oameni, iar acestea nu sunt un produs al mediului în care trăiește deoarece pleacă de la ideea că cu toții suntem construiți la fel.

Așadar, în această poveste prinde contur Joyce Conway (relatare la pers.I), supraviețuitoarea unui accident teribil care a lăsat urme dure asupra ei. Derulând puțin, ca să vă prezint mai complex personajul, vă spun următoarele: Joyce a fost căsătorită timp de zece ani iar momentul de fericire maximă l-a subliniat faptul că a reușit să rămână însărcinată dupa șase ani de tratamente. Deoarece căsătoria ei dădea semne de eșec din pricina soțului care călătorea foarte mult și implicit din cauza lipsei de comunicare, cei doi devenind niște străini, Joyce a văzut în copilul nenăscut o nouă speranță, o gură de aer proaspăt în cuibul ei sufocant. Graba a făcut însă ca această sarcină să nu mai existe iar pe Joyce a descurajat-o pierzându-și motivația de a trăi odată cu copilașul.

„Ne grăbim, ne grăbim, ne grăbim. Ne grăbim întruna. Nu avem niciodată timp aici, încercând să ajungem dincolo.”

Totuși, o urmă de motivație i-a împânzit inima datorită tatălui său, văduv de zece ani, care nu o duce prea bine cu sănătatea. Astfel, eroina noastră decide să divorțeze și să se mute în casa tatălui.

În celălalt plan al poveștii îl avem pe Justin Hitchcock (relatare la per. III), un bărbat divorțat care ține prelegeri despre artă și care decide să doneze sânge doar pentru a impresiona o femeie. Apropo, sângele lui Justin îi salvează viața lui Joyce. De aici și până la a începe adevărata acțiune mai este doar un pas.

Odată mutată în casa tatălui său, Joyce este invadată de un sentiment de deja-vu, amintindu-și experiențe pe care nu le-a trăit și devenind stăpână pe subiecte de care nici măcar nu avea habar înainte de accident. Acum ea cunoaște la perfecție limba italiană, latină și franceză, precum și neobișnuit de multe lucruri despre istoria artei și arhitecturii. Vă întrebați cum este posibil, nu?

Ei bine, asta nu este tot. Justin încearcă să descopere cui i-a salvat viața. Joyce a aflat deja, sau nu? Un super joculeț amuzat cu bilețele, brioșe și „anonimi” începe iar noi, cititorii, putem afla cum se sfârșește această poveste doar dacă parcurgem Mulțumesc pentru amintiri.

„Revelația că tatăl lui Bea, Justin, donase sânge cu o lună în urmă la Dublin, în aceeași lună în care eu căzusem pe scări, îmi sună mereu în cap. Coincidență?”

În concluzie, Mulțumesc pentru amintiri este o lectură delicioasă, un roman închegat cu ajutorul unei idei originale, un roman pe care vi-l recomand cu drag.

Lectură Plăcută!

Recenzie Mulțumesc pentru amintiri – Cecelia Ahern
5 (100%) 2 votes
"Scrisul facilitează cristalizarea gândului, iar gândul constituie motivaţia acţiunii." - Colin Turner
DISTRIBUIȚI

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.