Mihaela Strenc este autoarea care a dat viață unui dark fantasy, un roman capabil să te transpună de la vis la realitate.
După cum afirmă însăși autoarea, Mihaela Strenc își imaginează povești de când se știe iar noi, cititorii, nu putem decât să ne bucurăm că imaginația sa depășește limita realului. Scrisul ei frumos și simplu face lectura să fie ușoară eliberând o plăcută armonie om – carte.
În continuare vă invit să urmăriți interviul Mihaelei însă, nu înainte de a-i mulțumi atât pentru timpul acordat cât și pentru promptitudine.
-
Mihaela Strenc se descrie ca fiind…?
O persoană cu foarte multă imaginație.
-
Atunci când nu scrii, ce alte activități îți încălzesc sufletul?
Citesc, mă uit la filme, traduc.
-
Care a fost prima lectură pe care ai savurat-o cu adevărat?
Când aveam 9-10 ani, îmi plăceau romanele de capă și spadă. Îmi aduc aminte și acum cât de mult m-a captivat romanul Cei Trei Mușchetari. Mama mi-a ascuns cartea, fiindcă, în loc să-mi fac temele, citeam.
-
Ce anume te-a determinat să te apuci de scris?
Mi-a plăcut mereu să născocesc povești. Când am invățat să scriu, am început să le aștern pe hârtie.
-
Care a fost reacția familiei tale atunci când au aflat că îți dorești să publici?
Nu cred că au fost prea surprinși, din moment ce scriu de când eram de-o șchioapă. 🙂
-
Ți-am descoperit imaginația frumoasă prin intermediul scrierii tale, Îngerul Întunecat. De unde te inspiri atunci când creezi lumi inexistente?
Cred că lumile acestea au existat în interiorul meu de când m-am născut. Acum nu fac decât să le aduc la lumină.
-
Din postura de cititor, am observat că fiecare personaj este conturat cu atenție, atribuindu-se un caracter aparte. Iată și întrebarea: Atunci când dai viață unui personaj obișnuiești să împrumuți calități sau defecte pe care le observi la cei din jur?
Îmi place foarte mult să-mi creionez personajele cu atenție. Și cred că oamenii reali sunt cea mai bună sursă de inspirație. Știu că unii autori au personaje șablon: fata frumoasă și deșteaptă, băiatul curajos și puternic etc. Eu nu folosesc șabloane și le ofer personajelor mele și defecte, nu doar calități extraordinare. M-au enervat întotdeauna personajele idealizate, de care m-am lovit în multe cărți; le găsesc plictisitoare și previzibile.
Citește și: Recenzie Îngerul Întunecat
-
De cât timp ai avut nevoie pentru a contura această poveste uimitoare?
Cred că primul volum l-am scris cam în 7-8 luni. Volumul trei l-am scris mai repede. Totul ține de inspirație. Dacă am inspirație, pot să scriu o carte de 200 de pagini în câteva luni. În caz contrar, e posibil să-mi ia ani de zile.
-
Te-ai așteptat la un feedback atât de bun de la cititorii care pur și simplu au îndrăgit povestea Anei?
Ca să spun adevarul, nu prea știam la ce să mă aștept. Seria Orașul Îngerilor e un dark fantasy, iar unele personaje au laturi foarte întunecate. Mi-era teamă ca cititorii nu vor înțelege foarte bine ce am încercat să fac, pentru că povestea poate fi interpretată în diverse moduri.
-
Ce alte planuri literare se regăsesc în agenda ta?
Seria Orașul Îngerilor a luat pauză. Acum scriu tot un fantasy, dar de alt gen.
-
Un gând pentru cititori!
Vă mulțumesc pentru sprijinul vostru și pentru gândurile bune.
Eu îți mulțumesc pentru lectura frumoasă și îți doresc multă inspirație în viitor!
P.S: Lista cărților scrise de Mihaela Strenc o găsești aici.