Cătălina Elena Potârniche este autoarea a două volume de succes (urmează și al treilea), este omul care reușește să-și picteze frumos emoțiile și nu în ultimul rând, omul curajos care își împarte experiențele cu mândrie.
Pe Cătălina am cunoscut-o la o cafea. Cea mai liniștită cafea dar și cea mai energică în același timp. Și, nici măcar nu știu când s-a băut cafeaua aia căci am fost prinse într-un tumult plăcut de voci care, mi-au dat senzația că opresc timpul. L-aș numi efectul Cătălina căci pare imposibil să te plictisești lângă ea.
Una peste alta, Cătălina Elena Potârniche este omul sensibil care vibrează la cuvinte dar puternic prin prisma faptelor. Este omul ambițios care știe să lupte pentru bucuriile sufletului și care știe să aprecieze orice lucru fie el cât de mărunt sau neînsemnat pentru alții. Am descoperit o fire deschisă care nu se teme să abordeze diferite subiecte, care are mereu ceva de spus, o părere de împărtășit. Pot să afirm că, cunoscând-o pe Cătălina, am redescoperit-o într-un procent destul de mare în Terapie pentru minte și suflet. Sau, pot spune că Terapie pentru minte și suflet este Cătălina.
Deși aș mai avea multe de spus, vă las pe voi să o cunoașteți prin intermediul acestui interviu complex însă nu înainte de ai mulțumi pentru această conversație plăcută.
-
Încep cu clasica întrebare și anume: Cum se descrie Cătălina Elena Potârniche?
Ca pe o roată de-aia din parcurile de distracții care acum te urcă și te ține cu capul în jos, acum te coboară brusc cu picioarele pe pământ. De mică am fost un om care n-a suportat constrângerile, interdicțiile, tăcerile, lucrurile neexplicate, manipularea, slăbiciunea omului tradusă în fel și fel de obiceiuri neplăcute. De aici și comparația cu roata asta. Nu știi la ce să te aștepți de la mine. De fapt, nici eu nu știu la ce să mă aștept de la mine, adesea. Tocmai pentru că eu urmez dintotdeauna ce-mi spune interiorul în deciziile pe care le iau și, de cele mai multe ori, interiorul nu e în conformitate cu ce ne cer părinții să facem și să fim, cu ce ne cere școala să învățăm și ce nu, cu ce ne cere societatea să vorbim și ce nu.
-
Care sunt activitățile care îți fac sufletul să vibreze?
Sunt înnebunită după natură și după liniștea ei. Deși locuiesc încă în mijlocul agitației urbane, fug des în natură, chiar și pe un câmp gol, pentru că acolo reușesc să-mi aud gândurile și sentimentele cu adevărat. Și-mi place muzica, e ca o completare la stările mele de zi cu zi. Nu cred că există zi în care să nu pornesc acolo ceva liniștitor pe fundal în casă. Ah, și animalele. Și plantele. De fapt, tot ceea ce este energie și cu care pot avea o conexiune. Iubesc comunicarea prin „necuvinte”, la nivel energetic, cu orice și cu oricine.
3. Cum a luat naștere proiectul Terapie pentru minte și suflet și în ce moment te-ai decis să îl faci public?
A luat naștere din existența mea, practic. M-am scris pe mine în rândurile cărții, chiar dacă nu vorbesc despre mine în mod direct. Mi-am propus să fac ceva cu ceea ce am fost, cu ceea ce am experiementat, cu ceea ce am devenit, cu ceea ce continui să devin pe zi ce trece… și-a ieșit „Terapie pentru minte și suflet”.
4. Cum au reacționat apropiații/ prietenii când au reușit să răsfoiască volumul care îți cuprinde emoțiile?
Cei mai în vârsta m-au întrebat cum s-a întâmplat ca într-un om atât de tânăr să se adune cunoștințe atât de multe și de apăsătoare, cei mai apropiați de mine ca vârstă au fost stârniți și s-au apucat să scormonească mai mult în viețile lor pentru a limpezi lucrurile, pentru că au înteles că se poate și că nu trebuie să care poveri inutile după ei, au fost și persoane chiar foarte apropiate de mine care nici până acum nu știu dacă au reușit să citească vreun volum, dar și persoane foarte apropiate care au reușit să-mi înțeleagă mult mai bine felul de a fi, văzaând și dincolo de aparențe niste lucruri, prin intermediul cărților.
5. Care au fost stările care te-au încercat atunci când ți-ai ținut pentru prima data cartea în mână?
Da… greu răspuns. Dar cred că surprinderea a fost cea mai puternică. Nu-mi venea să cred. Chiar și acum am momente când privesc cărțile la mine în raft și nu realizez că sunt publice, că sunt oameni care le au în casele lor și care le citesc. E fascinant. Copleșitor de fascinant…
6. Care este cea mai mare mulțumire a ta?
Că am reușit. Că am reușit să fiu sinceră cu mine, că am reușit să depășesc niște mormane de mizerii adunate în mine de-a lungul timpului, că am reușit să mă educ și să tratez întâmplările și viața, în general, așa cum trebuie tratate, de fapt.
7. Știu că urmează și volumul cu numărul 3 (pe care îl aștept și eu) însă sunt tare curioasă dacă pe plan literar ne pregătești și alte scrieri?
Sincer, da. Am în plan mai multe proiecte, pe unul chiar anul trecut l-am sărit, deși mi-l fixasem pentru toamnă. Anumite întâmplări și schimbări din viața mea nu au lăsat loc și pentru el, dar e pe listă. Este vorba despre o cărțulie ilustrată pentru cupluri, un fel de regulament. Am și diferite propuneri de colaborare pe tematici care se învârt tot în jurul dezvoltării personale. Cartea vieții mele e și ea în plan, dar mai pe la bătrânețe, ca mai sunt încă multe necunoscute de dus până la final și n-ar fi prea plăcut s-o las în pom la jumătate. Oricum ar fi, continui. Îmi las mintea liberă și sufletul să colaboreze cu ea. Idei îmi vin, unele pleacă așa cum vin, altele rămân și trec la următorul nivel de schițare. Continui.
8. În viitor, crezi că vei rămâne devotată genului Dezvoltare personală/ Motivațională sau există posibilitatea să încerci și puțină ficțiune sau romance?
Acum eu zic că rămân în zona asta a vieții, a motivației și a dezvoltării personale. Probabil cartea vieții mele va bate mai mult spre romance. De ficțiune nu știu ce să zic. „Nu” nu zic sigur. Eu nu prea zic nu, în general, pentru ca mi-am demonstrat singură că, de cele mai multe ori, am ajuns să mă contrazic. Deci… nu se știe niciodată!
9. Citindu-te, am aflat că te „joci” cu zodiile și cu energiile. Legat de asta, doresc să te întreb cu se desfășoară ședințele de echilibrare, meditație sau descoperire?
Am un exemplu, ca o paralelă, pe care îl folosesc de câte ori am ocazia. Să zicem că avem o casă bătrână, cu o perdea la fel de bătrână la ferestre, perdea care n-a fost dată jos niciodată de acolo. Vin eu, obsedată de curațenie cum sunt, o dau jos, o bag la spălat, ba mai curăț și împrejurimile, fac totul bec și pun perdeaua curată și mirosind a proaspăt înapoi la geam. Cam așa și cu energiile. Ne încărcăm zi de zi, zi de zi cu lucruri. Majoritatea neplăcute, dăunătoare. Nu le băgăm în seama, pentru că astea nu ne ies pe piele, cel puțin nu imediat. Și trăim așa cu ele, luăm decizii sub influența lor, practic ajungem să le considerăm parte din noi, din caracterul nostru. Deși ele nu sunt deloc astfel. Ba din contră, sunt depuneri care trebuie curățate, de care trebuie să ne scuturăm, ca să reușim să fim noi, cu adevărat. Am studiat multe tehnici de lucru cu energiile corpului. Am studiat multe, în general. De nevoie. M-am încăpățânat să aflu, pentru că erau prea multe necunoscute. Și-am ajuns la concluzia că măcar zece minute pe zi de „rugăciune” de-asta meditativă, cum îmi place mie s-o numesc, face minuni cu noi.
10. Tot legat de energii, astrograme și numerograme: Când te-ai simțit atrasă de toate aceste elemente și de cât timp ai avut nevoie pentru a învăța să te aliniezi cu ele?
Practic am fost atrasă de mică. Și de mică am și simțit unele lucruri la mine, ca și capacități. Cu timpul, problemele și neplăcerile întâmpinate au fost cele care m-au cam împins, ușor forțat, către a căuta neapărat niște soluții, pentru că nu mai suportam. Mereu am fost pasionată de spiritualitate, de Dumnezeu, deși n-am avut o educație în familie în direcția asta și nici nu pot zice ca-s eu omul pios. Ba din contră. Doar că acea conexiune a existat dintotdeauna. De-asta și la întrebarea legată de timp răspund acum cu „toată viața”. Cam toată viața mea a participat la alinierea mea cu energiile, cu astrele, cu cifrele și semnificațiile lor. Pentru că în fiecare etapă a vieții mele m-am apropiat cu câte ceva de ele.
11. Unde te pot găsi cei care doresc să converseze cu tine, să îți ceară sfaturi sau pur și simplu să le descoși curiozitățile?
Pe Facebook sunt Cătălina Elena Potârniche, pe blog www.vorbenergy.com sunt cu energii, cu cărți, cu scrieri, cu totul. Cu mare drag, oricând…
12. Un gând pentru cititori!
Să nu vă opriți nici măcar pentru o secundă din a va descoperi sinele, pentru că vă așteaptă surprize de neimaginat!
Cătălina, îți doresc să parcurgi cu lejeritate fiecare drum pe care ți-l dorești. Să ai mereu curaj să să te transpui în cuvinte și să lași în urma ta numai gânduri bune!
Articol recomandat: Terapie pentru minte și suflet cu Cătălina Elena Potârniche.