Jurnal de călătorie în cunoașterea de sine, Terapie pentru minte și suflet – Cătălina Potârniche

Citesc de când mă știu. Acum aș spune că orice-mi pică în mână și cu care simt o oarecare rezonanță. Ei bine, dacă m-ați fi întrebat cu ani în urmă ce gen de lecturi sunt în topul preferințelor mele, nu aș fi știut să răspund, dar aș fi știut cu exactitate ce exclud: lecturile motivaționale. De ce? Fără un motiv anume. Am spus NU unei experiențe pe care nu o încercasem, crezând că nu are ce să mă atragă acolo, că nu-i o poveste clasică, așa cum îmi plăceau mie, că nu găsesc acțiune, personaje și așa mai departe. Mare greșeală!

Tot cu ani în urmă, când am cunoscut-o pe Cătălina Potârniche, mi s-a schimbat și perspectiva sau, mai bine spus, mi-a schimbat-o în momentul în care mi-a înmânat primele două volume din Terapie pentru minte și suflet. Am simțit-o ca pe o provocare și, chiar dacă până în acel moment nu aș fi ales să citesc o carte motivațională, de această dată le-am îndesat bine în ghiozdănel și parcă nu mai aveam răbdare să ajung acasă, ca să le pot răsfoi. Marea curiozitate s-a transformat în plăcere, am rezonat și am continuat până în ziua de astăzi să aleg lecturi motivaționale din care am ce învăța, care mă pot ghida, într-un fel sau altul, pentru că asta am simțit citind Terapie pentru minte și suflet: ghidare, vindecare, răspunsuri. Să poți învăța astfel din experiența de viață a altcuiva este minunat!

Prin 2019 s-a lansat și volumul 3 din această serie, volum pe care l-am așteptat cu sufletul la gură, căci tare dor îmi era de toată liniștea aia pe care o găseam printre rândurile Cătălinei. Știam că mai urmează sigur cândva, că această terapie prin scris și cuvinte va continua, dar nu știam când. Și a trecut ceva timp, nu-i așa? Lucru normal, pentru că ea, Cătălina, nu scrie ca să umple pagini și nici ca să-și mărească repertoriul de scrieri oricum deja bogat. Scrie atunci când un cumul de experiențe îi oferă lecții de oferit la rându-i mai departe, atunci când a reușit să culeagă ea propriile învățături, dar, mai ales, scrie din și cu suflet, doar atunci când totul se rânduiește așa cum trebuie, când încă o parte din ea este pregătită să se expună, să ni se arate ori să se lase descoperită.

Și uite așa, cu câteva zile în urmă, a văzut lumina tiparului Jurnal de călătorie în cunoașterea de sine – Terapie pentru minte și suflet sau cum o mai numește Cătălina și o putem considera și noi Cartea cât o ședință de terapie. Am pus mâna pe ea, ca de fiecare dată înaintea Cătălinei, călduță, direct de la tipografie, lucru care mi-a adus bucurie în suflet, făcându-mă să mă simt atât de recunoscătoare.

A fost o carte surpriză de la început până la sfârșit, de la atenția pentru detalii, coperta atât de plăcută la atingere, ușurința cu care o poți manevra, calitatea foilor până la alegerea fontului care parcă transpune cuvintele în vorbire. Faptul că s-a ales plămădirea cărții cu un scris de mână simt că mă apropie și mai mult de tot ceea ce trebuie să conștientizez, să învăț și mă îndepărtează de cititul mecanic în care mă mai pierd deseori, gândurile mele urmând un alt drum. Această alegere mă face cumva să citesc mai încet și mai profund, ca o cheie a terapiei în care ești doar tu cu tine, o terapie intimă, care îți dă posibilitatea să te ajuți singur, în ritmul tău. Și partea bună este că o poți relua oricând simți nevoia. Până la urmă, despre asta este vorba în Jurnal de călătorie în cunoașterea de sine, despre terapie. Este un sprijin pentru toți cei care nu urmează o formă concretă de terapie, din diverse motive, dar care au atât de multă nevoie de ea.

Și uite așa, Cătălina simplifică din nou lucrurile, oferind oportunități pentru fiecare. Cartea poate fi achiziționată direct de pe site și cuprinde 333 de pagini de terapie, cu întrebări și răspunsuri adunate de Cătălina dintre cele mai des întâlnite de-a lungul conversațiilor ei cu cei care au apelat la ea și Vorbenergya ei de-a lungul anilor (în care te vei identifica și tu cu siguranță), inspirație, vindecare și un binemeritat imbold spre cunoaștere, propria cunoaștere. Te împinge cu blândețe spre cea mai importantă călătorie: a sinelui tău. 

„La fel cum Universul ne-a pavat drumul de până acum secundă de secundă, experiență cu experiență, schimbare după schimbare, la fel se pavează și drumul descoperirii menirii noastre.”

Dar ce pot însă face este să vă ademenesc cu câteva exemple de întrebări pe care le veți regăsi în carte (răspunsurile le citiți voi și, apropo, pe site chiar puteți răsfoi câteva pagini, așa, ca să vă faceți o idee): Ce este karma?, Cum ne putem arde karma negativă?, E adevărat că sufletele noastre au locuit și în alte galaxii?, Cum acționează, mai exact, emoțiile? Cum devin ele afecțiuni fizice? și ultima (de aici), dar nu cea din urmă: Care este cea mai rapidă cale de a ne cunoaște mai bine pe noi înșine? Acestea reprezintă doar o parte dintre întrebările (și implicit raspunsurile) pe care mi le-am subliniat, dorind să le descos mai bine și să tot revin asupra lor. Cu siguranță, fiecare dintre voi veți avea câteva favorite și vor fi exact acelea care vă vor aduce la mal și la starea aia de bine și de liniște pe care toți o căutăm zi de zi.

Cum mă ajută pe mine Jurnalul de călătorie în cunoașterea de sine?

Eu i-am făcut loc pe raft alături de Caietul tău mentor, o altă minunăție a Cătălinei. Le consider cumva complementare, căci, dupa ce găsesc rezolvări sau, și mai important, după ce conștientizez X lucru, pun mâna pe caiețel și notez. Îmi creez un obicei, un scop.

Dacă m-am regăsit în situații din acest Jurnal? O, da! Similarități au fost mai peste tot, dar am descoperit și multe lucruri de care eram conștientă doar parțial sau chiar deloc. Mi-a dat de gândit mult, m-a împins să-mi pun și eu alte întrebări și să-mi pot, în sfârșit, oferi răspunsuri sincere. Am conștientizat (un pas important), urmându-i rezolvarea, adaptarea, vindecarea. Am înțeles și m-am înțeles. M-am iertat. Am iertat. Învăț acum să fac față situațiilor pe care nu mi-aș fi imaginat vreodată că le-aș putea gestiona, învăț să separ sentimente, să văd și binele în rău, dar, cel mai important, învăț să ACCEPT.

„Propriile noastre bagaje toxice, prin sinele nostru egotic, fac, de fapt, să trecem totul prin acest filtru iluzoriu al diferențelor de statut. (…) Odată ajunși noi înșine la un nivel energetic imperturbabil, la fel va deveni și nivelul energetic al spațiului personal, iar energia va fi atât de sus vibrațional, încât va respinge sau va absorbi, stingând energia toxică, de parcă nici n-ar fi existat vreodată.”

Acest Jurnal a ajuns la mine (coincidență sau nu) exact atunci cand trebuia. Printre primele pagini am găsit raspunsul la cea mai arzătoare întrebare a mea. Și m-am liniștit și am înțeles, am acceptat. E ca o carte pârghie, care te face să înțelegi și apoi să-ți dorești să cauți mai mult, pentru că acum, datorită ei, știi ce să cauți. Mi-a fost de folos această terapie cu mine și o voi continua, căci și viața și întâmplările și experiențele continuă. 

Și Cătălina va continua această serie de Terapie pentru minte și suflet, lucru care mă bucură nespus atât pe mine, cât (cu siguranță) și pe toți cei care, la un drum de cotitură, au apelat la serviciile ei de orice natură (cărți, terapie energetică, măsurători, etc). Înzestrată cu un har divin și cu o sinceritate brută, te scutură cu putere, în timp ce te prinde de mână și îți arată drumul. Trebuie doar să vrei, să îți dorești și să crezi. Poate că asta este rețeta reușitei, a evoluției. Și, cu siguranță, am dreptate, pentru că i-am urmărit îndeaproape parcursul și, cu trecerea fiecărui an, a putut mai mult, a făcut un salt și mai mare, s-a perfecționat și a ajuns prin propriile puteri să fie EA, omul de care ai nevoie (chiar dacă poate încă nu știi asta).

Cătă, draga mea, sunt atât de mândră de tine! Recunoscătoare că ne-am întâlnit și că ai împărtășit cu mine bucăți din tine, tu, exemplu viu de putere, determinare și hotărâre!
P.S: Mulțumesc că mă scuturi atunci când am nevoie, că mă dai jos de pe norișorul meu și mă încurajezi!

Iar pe voi vă invit cu încredere în căsuța Cătălinei pe vorbenergy.com sau o puteți cunoaște mai bine și din interviul Cea mai frumoasă călătorie.  Să nu uităm că:

„Un vindecător nu este cineva care te vindecă. Un vindecător este cineva care te ajută să declanșezi în tine capacitatea de a te vindeca singur.”

1 COMENTARIU

Lasă un răspuns