Nostalgia pianului fără clape – Mădălina Alexandru

  

Afișează Prețul Cărții

Nostalgia pianului fără clape este romanul de debut al autorei Mădălina Alexandru, o autoare care și-a găsit locul în familia Quantum Publishers.

Nostalgia pianului fără clape este un titlu frumos care promite multe. De asemenea, m-a impresionat și coperta realizată frumos, cu stil și atenție dar și descrierea cărții care sună cam așa: „Dragostea este otravă, iar otrava ucide. Ceea ce unul simte, celălalt neagă cu vehemență. Ea nu crede în iubire, el nu se poate sătura de acest concept. Aleg să se descopere cu ajutorul pianului, se resping prin acordurile viorii, se predau unul celuilalt prin muzică.”

Tentant, nu? Așa am zis și eu și nu m-am putut abține să nu cumpăr cartea. Probabil mulți dintre voi au reușit să o citească pe Mădălina (Olivia Heartstorm) când scria pe WattPad și să îi cunoască frumoasa poveste. Dacă ați fost mai puțini norocoși și nu ați reușit, puteți achiziționa această carte din majoritatea librăriilor online.

Revenind la recenzie, Nostalgia pianului fără clape este o scriere frumoasă care prezintă povestea lui Ethan și Charlotte, doi iubitori de muzică bună, îndrăgostiți de pian și de sunetele acestuia. Personajul masculin, Ethan Reed, nu este doar un priceput pianist ci și un om de afaceri destul de dur. Ethan este acel gen de bărbat căruia îi place să fie înconjurat de femei, să dețină controlul și nu în ultimul rând, să fie primul în toate. Nu cred că este necesar să mai amintesc că macho al nostru crede că i se cuvine orice și că poate obține orice.

„Aroganța lui mă calcă pe nervi, iar calmul meu insipid îl face violent. Vorbele celuilalt nu ne pătrund în minte sau în suflet niciodată, dar muzica da.”

De cealaltă parte a baricadei o avem pe orgolioasa Charlotte Brown, o pianist necunoscută care partcipă la Extaided și, spre surprinderea lui Ethan, caștigă concursul furându-i primul loc. Ethan nu acceptă această înfrângere și este pornit către răzbunare dorindu-și să o distrugă pe mica pianistă.

Lucrurile nu merg așa cum Ethan a sperat căci Charlotte nu este acel gen de femeie cu care acesta este obișnuit. Destinul are arlte planuri pentru cei doi, personajele ajungând să se războiască în muzică și nu numai.

„Mă voi răzbuna, iubirea mea, pentru fiecare vorbă care m-a atins. (…) Iar când vei fi slab, te voi trânti cu aceeași nepăsare, oricât de mult mă va răni și pe mine.”

Mai multe nu o să vă povestesc căci risc să stric esența cărții însă, vă atenționez că Nostalgia pianului fără clape este presărată cu iubire și orgoliu, cu lupte, inimi zdrobite și emoții puternice.

Personal, mi-a plăcut această lectură și evident că sunt curioasă de continuare cărții. Mi-a plăcut că autoarea i-a oferit lui Ethan un adversar pe măsură, că a introdus în poveste note suave și muzicalitate, punctând în același timp și aspecte mai dure, întunecate sau de neatins.

Mi-ar fi plăcut să descopăr puțin mai multă actiune și mai puține scene statice însă, nu pot să nu apreciez originalitatea poveștii precum și frumoasa conturare pe care le-a oferit-o personajelor sale.

Concluzia mea? Vă recomand acestă carte dacă doriți să vă delectați cu ceva bun. Eu aștept volumul doi căci tare curioasă m-a făcut Mădălina.

Lectură Plăcută!