Căutând-o pe Alaska este o scriere care punctează regrete, vise, dorințe, dezamăgiri și cel mai important: războaie interioare.
Pe John Green și titlul Căutând-o pe Alaska i-am ales pentru To Read List-ul meu ( luna mai ) din cauza diferitelor păreri pe care le-am auzit despre această carte. Am sperat să găsesc aici același scris frumos care m-a impresionat în Sub aceeași stea, și da, l-am găsit.
În rest, nu prea știam la ce să mă aștept. Titlul îmi inspira varii subiecte iar cel mai evident era căutarea unei anume Alaska care ar fi fost rapită, dispăruta, etc. Mare mi-a fost mirarea când, la începutul cărții, am dat de însăși Alaska cât se poate de vie și de prezentă. Și mai mare mi-a fost mirarea când am descoperit că personajul principal nu este Alaska Young ci tânărul Miles Halter.
Miles Halter este personajul căruia îi urmărim fiecare pas și fiecare emoție pe tot parcursul romanului. Acesta este un adolescent singuratic, care trece prin viață fără prea mari evenimente concentrându-se pe rutină și plictiseală, dar toate acestea iau sfârșit când pleacă la Culver Creek ( o școală cu internat ). Am omis să vă spun că Miles este pasionat de ultimele cuvinte rostite de personaje celebre în ultimele lor clipe de viață…
Traiectoria lui Miles se schimbă de cum pune piciorul la Culver Creek, acesta făcându-și prieteni de bază, amuzanți și foarte inventivi. Aici a cunoscut-o și pe Alaska, o tânără plină de enigme și preocupată de problemele fundamentale ale vieții. Pentru că Alaska este mai schimbătoare decât vremea, îmi este destul de greu să spun ceva concret despre ea. Este impulsivă, susținătoare a drepturilor femeilor iar uneori atât de „închisă” în propriile gânduri încât refuză să răspundă la întrebările care încep cu “ce”, “de ce”, “cum”. Alaskăi îi placea să simtă fumul țigării dar și să guste sticle întregi de vin.
“-De ce fumezi atât de repede? am întrebat-o.
-Voi fumați ca să vă bucurați de țigară. Eu fumez ca să mor.”
Alaska îi condimentează viața lui Miles care, ajunge să creadă că între ei este ceva mai mult decât o relație de colegialitate și prietenie. Gândul lui Miles refuză uneori să aprofundeze deoarece știe că prietena sa are un iubit pe care nu l-ar părăsi pentru nimic.
Afirmam mai sus că m-a surprins Alaska atât de vie și de prezentă în prima jumătate a cărții. Într-adevar, aceasta se plimba cu lejeritate printre file, printre rânduri iar acest lucru se datorează faptului că romanul este împărțit în două “timpuri”: Înainte și După evenimentul care dă sens titlului Căutând-o pe Alaska.
Rândurile care marchează întreaga carte sunt: “Cum o sa ies din labirintul ăsta?” iar întrebarea vine din partea Alaskăi, sporind enigma.
“- Labirintul nu e viață sau moarte.
– Atunci, ce e?
– Suferință. Să faci rău și să ți se întâmple lucruri rele. (…) Întotdeauna există suferință. Temele petnru acasă sau malaria sau să ai un iubit care locuiește departe de tine când ai lângă tine un băiat chipeș. Suferința este universală. Este singurul lucru de care se îngrijorează budiștii, creștinii și musulmanii deopotrivă.”
Căutând-o pe Alaska este o lectură ușoră care se adreseză în special adolescenților, aflându-se în colecția Young Fiction Connection. Personal, această carte nu m-a impresionat într-un mod deosebit ( poate avem așteptări prea mari de la acest titlu sau poate nu mă bucuram de o stare atât de profundă încât să “sap” mai adânc printre rânduri ) însă, am parcurs lectura cu o oarecare curiozitate. Recunosc că întrebarea Alaskăi te pune pe gânduri la fel ca și “Marele Necunoscut” al lui Miles.
Să vă mai spun că în rândurile lui John Green găsim chiar și o scena de sex oral? Nimic ciudat aici, întâmplarea este chiar amuzantă doar că mă întreb de la ce vârstă începe adolescența în zilele noastre…
Anyway, dacă doriți să porniți spre Marele Necunoscut sau să aflați care este ieșirea din labirint, Căutând-o pe Alaska este răspunsul, și nu pot decât să vă urez Lectură Plăcută!
Puțin din Căutând-o pe Alaska
„- Îți petreci toată viața captiv în labirint, gândindu-te la felul în care vei evada de-acolo într-o bună zi și cât de mișto o să fie și îți imaginezi că viitorul te face să mergi înainte, dar n-o faci niciodată. Te folosești de viitor pentru a scăpa de prezent.”
„Toate lucrurile care se îmbină, se descompun.”
“ (…) Iar apoi, la cea de-a șaptea aniversare a mea, cadoul pe care mi l-au făcut a fost să mă lase să-mi aleg numele. Mișto, nu? Așa că mi-am petrecut întreaga zi studiind globul pământesc al tatălui meu și încercând să găsesc un nume drăguț. Iar prima mea alegere a fost Ciad, ca țara aia din Africa. Dar apoi tata mi-a spus că Ciad era un nume de băiat, așa că am ales Alaska.”
