Silviu Urdea este autorul care ne conduce pas cu pas într-o lume întunecată și sinistră, care ascunde o poveste unică, plină de fiori.
Chiar dacă are doar 25 de ani, Silviu Urdea se poate mândri cu realizări impresionante datorită celor două activități în care presară foarte multă pasiune. Silviu iubește să scrie și o face foarte bine, dovada fiind cele două romane deja publicate (Suflet pierdut și Nu mă tem), romane care tulbură și țes întrebări la finalul lecturii. Mai mult decât atât, romanul Nu mă tem a fost premiat în cadrul festivalului de literatură „Alexandru Macedonski”.
Cea de-a doua activitate în care pune la fel de multă pasiune se află la un pol opus și anume, Silviu Urdea este un cunoscut practicant al sportului numit Strongman. Totul a început la vârsta de 18 ani și nu a durat mult până când a fost invitat în USA să participe la o competiție de acest gen. Doi ani mai târziu (2015) a debutat în turneul mondial Strongman Champions League, la care activează până în prezent. Impresionant nu?
Silviu Urdea ne demonstrează că având voință și pasiune, totul este posibil iar să îți urmezi visurile este cel mai important lucru.
Pentru că nu pot să închei altfel, Silviu îți mulțumesc pentru interviul acordat, pentru promptitudine și pentru lecturi devastatoare într-un mod plăcut (pot să spun asta, nu?).
-
Ce ne poți spune despre Silviu Urdea?
Bună! În linii mari, m-am născut în Brașov, la data de 29 ianuarie 1992. De la vârsta de 18 ani am început să practic sportul de forță numit Strongman.
La 20 ani am scris primele rânduri din Suflet pierdut (romanul de debut), urmând ca în anul 2014 experiența să se concretizeze în publicarea sa. În Decembrie 2016 am publicat cea de-a doua carte, thrillerul Nu mă tem.
-
Știu că marea ta pasiune este sportul dar și că adori scrisul. Și totuși, dacă îndepărtăm cele două activități, ce alte lucruri mai faci cu plăcere?
Sunt instructor personal și ajut oamenii să-și îndeplinească diverse obiective, să slăbească, să se îngrașe, etc. Îmi place să călătoresc. Consider că asta este una dintre cele mai mari bogății pe care ni le poate oferi acest univers.
-
Cum reușești să te împarți între scris și sport? Știu că ambele îți ocupă destul de mult timp.
Da, așa este. Amândouă necesită răbdare și timp. Vara mi-o dedic sportului, pe când iarna scrisului.
-
Care este autorul tău preferat din toate timpurile?
Sunt foarte mulți autori preferați. Totuși cel mai citit de mine este Stephen King.
-
Atunci când îți petreci o după-amiază citind, spre ce gen literar te îndrepți cel mai des?
Îmi place să citesc variat. Însă genul care mă atrage și l-aș putea citi în orice moment, este thrillerul.
-
Ce anume te-a determinat să scrii o carte ca mai apoi să o și publici?
Dorința de a arăta lumii că și sportivii mai gândesc și pot realiza, în paralel, multe lucruri uimitoare, atât pe plan profesional, cât și ca stil de viață.
-
Nu mă tem este cu adevărat un roman unic cu tente sinistre. Care au fost sursele tale de inspirație în conturarea acestei povești?
Cu câteva luni înainte să mă apuc să scriu primele pagini din NU MĂ TEM, mă „bântuiau” personajele, un loc întunecat și un spațiu restrâns și simplu în care să se desfășoare o acțiune palpitantă și captivantă. Așa am reușit să dau curs acestei povești, urmând și oferind curs acelor gânduri care nu-mi dădeau pace.
-
Atât Filip cât și Ihrin sunt personaje construite cu mare atenție deoarece le-ai atribuit câte puțin din toate. În construcția acestora se regăsesc trăiri, temeri sau emoții pe care le-ai întâlnit la persoanele din jurul tău?
Cu siguranță subconștientul meu a știut să se inspire, indirect, din toate persoanele întâlnite până în prezent pentru a le crea pe acestea.
-
Nu mă tem este un roman pe care nu poți să îl lași din mână până ce nu ajungi la ultima filă. Te-ai așteptat ca reacția cititorilor să fie atât de surprinzătoare și să își dorească din ce în ce mai mult?
Am sperat doar. Am avut încredere în ceea ce am scris și niciodată nu m-am temut de un posibil eșec. Sper ca și pe viitor să le ofer romane cel puțin tot pe atât de captivante!
-
Nu e de mirare că ultima ta scriere a fost premiată încadrul Festivalului-Concurs ”AlexandruMacedonski”. Ce efect a avut acestă experiență frumoasă asupra scriitorului Silviu Urdea?
A fost primul meu premiu literar. Această experiență mi-a adus și mai multă încredere în puterile mele și determinare. Cu siguranță voi continua pe acest drum, multă vreme de acum înainte. Mai multe vor urma!
-
În bagajul tău literar regăsim deja două romane, și anume: Suflet pierdut, respectiv, Nu mă tem. Ce alte surprize ne mai pregătești?
În prezent se află în lucru un roman fantasy, numit: „RĂZBOIUL LEGENDELOR”. Sper ca în viitorul apropiat să ofer publicului o carte inedită.
-
Un gând pentru cititori!
Mi-ar plăcea să știu că toți cei care au citit acest interviu să fie câtuși de puțin mai motivați și determinați să conceapă lucruri frumoase în viețile lor, la fel cum am făcut și eu. Se poate!
Mulțumesc atât pentru gândurile frumoase cât și pentru sfatul valoros care, sper să fie luat în considerare de cât mai mulți cititori și nu numai!
Vouă, cititorilor, vă adresez următoarele rânduri: Dacă sunteți în căutarea unor lecturi unice sau doriți să vă destindeți cu un thriller-polițist, respectiv thriller-psihologic, cu toată încrederea vă puteți opri asupra cărților lui Silviu Urdea.