De ce să citești Dostoievski? Pentru că scrierile sale au un efect profund ( și de durată ) asupra filozofiei, literaturii și psihologiei.
Feodor Dostoievski s-a născut în Moscova și a ajuns unul dintre cei mai importanți scriitori ruși, operele sale răspândindu-se în întreaga lume. Acesta a semnat unsprezece romane, șaptesprezece poveștiri, trei nuvele, precum și alte lucrări la fel de importante și de impact.
Întradevăr, Dostoievski scrie cărți grele, dar sunt cărți care ne prind în mreajă și ne trezesc interesul. Autorul rus are un talent incontestabil de a face o simplă idee să pară credibilă, după care poate “dezmembra” cu lejeritate tot argumentul.
Acum câțiva ani, literatura de calitate nu era atât de accesibilă iar cărțile numitului se găseau cu dificultate. Dacă îți doreai să-l citești, făceai coadă în față bibliotecii sau îl căutai în anticariate. Vremurile s-au schimbat iar acum operele sale stau la discreție pe rafturi așteptându-și cititorii.
Pentru că totul ține de tine, alege să citești operele unui autor care a reprezentat o influență principală pentru scriitori precum: Kafka, Sigmund Freud, Nietzsche, si lista poate continua. Oricum, puțină cultură generală nu strică nimănui.
În opinia mea, Feodor Dostoievski este artă pură și vă îndemn cu drag să-l citiți, voi, cei care n-ați avut contact cu operele sale până acum. Eu, l-aș reciti cu drag oricând.
Recomandări:
-
Idiotul – F.M.Dostoievski
Idiotul este un roman complex, subiectiv, romanul nehotărârii și al reacției convulsive a umanului față de faptele unei societăți violente care, în lipsa rațiunii, se conduce după instinct și patimi. Personajele prezentate sunt descrise în cel mai mic detaliu, la fel și scenele.
Prințul Lev Nikolaevici Miskin este “Idiotul” rupt de realitate care revine în Rusia după câțiva ani de tratament în Elveția. Miskin este îndrăgostit de doua femei (în același timp) și este considerat un observator fin al psihicului uman.
Acest roman merită citit deoarece este înzestrat cu o desfășurare alertă și cu o complexitate nebănuită.
-
Demonii – F.M.Dostoievski
Demonii este un roman devastator cu o acțiune sufocantă (desfășurată în Rusia 1870-1890) fără timp de respiro. Să nu mă înțelegeți greșit. Romanul nu dă pentru nici o clipă senzația de “forțat” ci, din contră, menține firul narativ la cote înalte.
Răsfoind Demonii, găsim întuneric, paroxism, sinucideri, crime, organizații secrete. Toate acestea ilustrează psihologia individului, demonii interiori și exteriori ai fiecărui personaj.
-
Crimă și Pedeapsă – F.M.Dostoievski
Crimă și pedeapsă este un roman psihologic care te ajută să intrii în mintea criminalului și te va face să îți pui o sumedenie de întrebări.
Raskolnikov este un personaj idealist care trăiește într-o lume “stricată” unde domnește falsitatea, ipocrizia și materialismul. Acesta ucide ( dar nu pentru bani ) și trece prin stări de tensiune care ating apogeul.
Dostoievski a creat un personaj complex și un roman numai bun de imaginat.
-
Oameni sărmani – F.M.Dostoievski
Oameni sărmani este volumul de debut al marelui scriitor și a apărut în anul 1846. Romanul este de fapt, o carte antologică, marcând o mutație radicală: după el, literatura lumii nu va mai fi la fel.
Romanul este atât de complex și de profund încât își păstrează până în ziua de astăzi capacitatea de a fascina. Într-un cuvânt, Oameni sarmani este o satiră a epocii, moravurilor și chiar a literaturii timpului.
„Aceasta agitație a spiritelor a dovedit că e vorba de o operă și de un talent deosebit.” (V.G. Belinski)
-
Adolescentul – F.M.Dostoievski
Adolescentul este o scriere diferită față de celelalte romane și este istorisită din perspectiva unui tânăr de doar 19 ani. Arkadi Makarovici Dolgoruki este tânărul ambițios care se confruntă cu mizeriile lumii adulte, ajungând într-un final să diferențieze binele de rău.
Adolescentul este o scriere polifonică deorece fiecare personaj își dezvoltă propira filozofie de viață și își caută propriul drum. Feodor.M.D. vede trecerea prin adolescență a personajului său ca pe o stare continuă de nesiguranță, ignoranță și nedesăvârșire, dar și de fantezie și exuberanță în care totul este posibil.
-
Frații Karamazov – F.M.Dostoievski
“Frații Karamazov este cel mai puternic roman al lui Dostoievski și aici trebuie căutat geniul său. Mi s-a părut că există în această opera o relație mai profundă cu Shakespeare decât a lăsat critica să se înțeleagă.” – Harold Bloom
Descrierea lui H.Bloom este mai mult decât suficientă ca să ne facă curioși în privința romanului care este o epopee în proză. Acesta are un prolog, patru părți și un epilog, analizând istoria familiei Karamazov. Nu puțini sunt cei care consideră că acest roman nu poate fi comparat cu nici o altă scriere a marelui maestru.
Nu uitați să citiți. Citiți orice, dar citiți!
Chiar acum citesc „crimă şi pedeapsă”. Un roman superb şi fluent deşi are aproape 600 de pagini.
Mă bucur că încă se citește Dostoievski. Cât despre lectura pe care o savurezi, ai mare dreptate! În plus, este și foarte complex, intens psihologic. Îți doresc lectură plăcută! 🙂
Prima data l-am citit pe Dostoievski cand eram clasa a 9-a. Am inceput cu Crima si pedeapsa si am continuat frenetic, fara pauza, cu toate celelalte opere ale sale. Acela a fost momentul in care m-am indragostit de literatura si de scriiturile profunde, existentialiste. Dostoievski a fost cel dintai pentru mine si mereu va fi.
Cât de frumos spui. Se pare ca amprenta lui Dostoievski te-a împins și mai mult în lumea literaturii. Lecturi Plăcute îți doresc orice ai citi și în orice lume te vei aventura.
Sint un mare iubitor de Dostoievschi inca din tinerete. Tin sa marturisesc ca operele lui se gaseau cu usurinta in Bucurestii aniilor 60-70, contrar comentariului de mai sus. Referitor la „Idiotul”, exista pe Youtube o minunata colectie de 10 filme de aprox. 50m fiecare, jucate de actori rusi, o ecranizare (cu subtitluri in engleaza) de foarte buna calitate. Scurtele descrieri ale romanelor de mai sus nu-mi prea sint pe plac, caci cam sarbede in goliciunea lor.
Apreciez comentariul tau! Sper sa ma revansez cu o complexitate calitativa a fiecarei opere in parte. In aceasta recomandare am incercat sa surprind cate putin din fiecare, o oarecare esenta ca sa pot detalia totul individual.
Referitor la colectia de pe YouTube, multumesc pentru pont 🙂
Merita amintite si „Insemnari din subterana”, „Amintiri din Casa Mortilor” (ambele mai interesante decat „Adolescentul”, in opinia mea), precum si „Eternul sot”, „Jucatorul”, „Umiliti si obiditi”.
„Oameni sarmani” nu mi s-a parut o mare creatie, este un roman de tip epistolar si se poate observa ca autorul este la inceput.
Cam succinte descrierile operelor, dar oricand pot fi cautate metode alternative.
Spor la lectura!